19-20 // E4 // SPAȚIU - FORMĂ - MATERIAL. PROPUNERE
Abordarea temei
Al patrulea exercițiu va continua și va aprofunda studiul spațial realizat la temele precedente – caracteristici și relații spațiale (tema 1), tipologii spațiale (tema 2), relația spațiu-structură (tema 3) - adăugând dimensiunea vertical/diagonală. Clarificarea și concretizarea caracteristicilor și tipologiilor spațiale proprii unui anumit material și a unui mod de a-l articula structural și constructiv, precum și analizarea diferitelor schimbări pe care le poate suferi și a transformărilor pe care le-a căpătat de-a lungul timpului realizate până acum vor fi continuate cu și completate de analiza relațiilor spațiale verticale/diagonale.
Considerăm ca fiind obligatorii pentru acest proiect următoarele ingrediente: relațiile spațial-structural-constructive(cum material ales, prin specificul său constructiv-structural, face posibil anume spații, anume relații spațiale și o anume atmosferă); relațiile spațialeorizontale și vertical/diagonale (modul propriu prin care spațiile imaginate – interioare și exterioare – relaționează între ele atât dimensional-geometric cât și ergonomic); relația spațial-structurală cu panta (cum panta și modul de așezare pe pantă influențează și determină spațial-structural-funcțional proiectul); relația spațial-funcțională(cum funcțiunea aleasă și spațiile imaginate se influențează și se determină reciproc). Pornind de la (dar nelimitându-se la) aceste ingrediente, studiul va analiza individual fiecare dintre aceste ingrediente, inclusiv diferitele schimbări pe care le poate suferi și transformările pe care le-a căpătat de-a lungul timpului; proiectul apare din aducerea împreună – integrală și integrantă – a acestor ingrediente. Modul în care fiecare student(ă) identifică și analizează aceste ingrediente, lucrează cu acestea dezvoltându-le individual și integrat, precum și modul în care acestea se așează în proiectul final constituie criterii de (auto-)evaluare.
Desfășurarea exercițiului
Vom continua și aprofunda metodele de investigație folosite anterior, desenul de linie și macheta, adăugând pentru această temă colajul. Desenul de linie continuă funcțiile sale de reprezentare spațială, material-constructivă, de investigare-explorare și concepție spațială. Piesa principală de studiu prin desen este secțiunea-perspectivă considerată a fi cea care poate să reprezinte relațiile spațiale și structural-constructive. Macheta este văzută în continuare ca instrumentul fundamental de analiză și studiu. Studiul pe machetă va fi aprofundat și prin introducerea unor materiale noi de execuție. De la caz la caz, se vor discuta nuanțe posibile ale reprezentării, în funcție de tipul și caracteristicile spațiului în cauză.
Propunem două studii care, chiar dacă se vor desfășura în paralel, sunt văzute a se completa și potența reciproc: investigarea prin colaj și analiza unor exemple relevante. Cele două studii se vor desfășura pe perioada întregului exercițiu, în secvențe succesive ce vizează aprofundarea și lărgirea înțelegerii temei. Studiul prin colaj se va centra pe investigarea și clarificarea atmosferei simțite de fiecare student ca fiind proprie proiectului și pe imaginarea unui „împrejur”, încercând să clarifice atât ingredientele ce articulează o anumită atmosferă sau o serie de atmosfere, situația în care și-ar putea găsi locul o astfel de atmosferă cât și aducerea dimensiunii cultural-spațiale în proiect. Analiza exemplelor urmărește mai degrabă concretul și particularul: pe de o parte o relație spațială specifică – care va constitui punctul de plecare a studiului, iar pe de altă parte specificul fiecărui material – piatră, cărămidă, beton sau lemn, modul propriu prin care acel material, prin concretul său constructiv-structural, face posibil un anume spațiu.
Proiectele sunt aducerea laolaltă a tuturor acestor ingrediente și trebuie văzute atât individual cât și împreună. Fiecare proiect explorează un anumit mod de a lucra cu cele patru ingrediente, prezentând o ipostază particulară a relațiilor ce se stabilesc înte acestea; în același timp, așezându-se alături de celelalte ipostaze, se și le completează.
Al patrulea exercițiu va continua și va aprofunda studiul spațial realizat la temele precedente – caracteristici și relații spațiale (tema 1), tipologii spațiale (tema 2), relația spațiu-structură (tema 3) - adăugând dimensiunea vertical/diagonală. Clarificarea și concretizarea caracteristicilor și tipologiilor spațiale proprii unui anumit material și a unui mod de a-l articula structural și constructiv, precum și analizarea diferitelor schimbări pe care le poate suferi și a transformărilor pe care le-a căpătat de-a lungul timpului realizate până acum vor fi continuate cu și completate de analiza relațiilor spațiale verticale/diagonale.
Considerăm ca fiind obligatorii pentru acest proiect următoarele ingrediente: relațiile spațial-structural-constructive(cum material ales, prin specificul său constructiv-structural, face posibil anume spații, anume relații spațiale și o anume atmosferă); relațiile spațialeorizontale și vertical/diagonale (modul propriu prin care spațiile imaginate – interioare și exterioare – relaționează între ele atât dimensional-geometric cât și ergonomic); relația spațial-structurală cu panta (cum panta și modul de așezare pe pantă influențează și determină spațial-structural-funcțional proiectul); relația spațial-funcțională(cum funcțiunea aleasă și spațiile imaginate se influențează și se determină reciproc). Pornind de la (dar nelimitându-se la) aceste ingrediente, studiul va analiza individual fiecare dintre aceste ingrediente, inclusiv diferitele schimbări pe care le poate suferi și transformările pe care le-a căpătat de-a lungul timpului; proiectul apare din aducerea împreună – integrală și integrantă – a acestor ingrediente. Modul în care fiecare student(ă) identifică și analizează aceste ingrediente, lucrează cu acestea dezvoltându-le individual și integrat, precum și modul în care acestea se așează în proiectul final constituie criterii de (auto-)evaluare.
Desfășurarea exercițiului
Vom continua și aprofunda metodele de investigație folosite anterior, desenul de linie și macheta, adăugând pentru această temă colajul. Desenul de linie continuă funcțiile sale de reprezentare spațială, material-constructivă, de investigare-explorare și concepție spațială. Piesa principală de studiu prin desen este secțiunea-perspectivă considerată a fi cea care poate să reprezinte relațiile spațiale și structural-constructive. Macheta este văzută în continuare ca instrumentul fundamental de analiză și studiu. Studiul pe machetă va fi aprofundat și prin introducerea unor materiale noi de execuție. De la caz la caz, se vor discuta nuanțe posibile ale reprezentării, în funcție de tipul și caracteristicile spațiului în cauză.
Propunem două studii care, chiar dacă se vor desfășura în paralel, sunt văzute a se completa și potența reciproc: investigarea prin colaj și analiza unor exemple relevante. Cele două studii se vor desfășura pe perioada întregului exercițiu, în secvențe succesive ce vizează aprofundarea și lărgirea înțelegerii temei. Studiul prin colaj se va centra pe investigarea și clarificarea atmosferei simțite de fiecare student ca fiind proprie proiectului și pe imaginarea unui „împrejur”, încercând să clarifice atât ingredientele ce articulează o anumită atmosferă sau o serie de atmosfere, situația în care și-ar putea găsi locul o astfel de atmosferă cât și aducerea dimensiunii cultural-spațiale în proiect. Analiza exemplelor urmărește mai degrabă concretul și particularul: pe de o parte o relație spațială specifică – care va constitui punctul de plecare a studiului, iar pe de altă parte specificul fiecărui material – piatră, cărămidă, beton sau lemn, modul propriu prin care acel material, prin concretul său constructiv-structural, face posibil un anume spațiu.
Proiectele sunt aducerea laolaltă a tuturor acestor ingrediente și trebuie văzute atât individual cât și împreună. Fiecare proiect explorează un anumit mod de a lucra cu cele patru ingrediente, prezentând o ipostază particulară a relațiilor ce se stabilesc înte acestea; în același timp, așezându-se alături de celelalte ipostaze, se și le completează.
Raluca Ioana Dumitrescu
















Larissa Danci















Andrei Ștefan Dobriță













Adelina Adriana Marin

















Ioana Metescu














Alexandru Mihăilescu
















︎︎︎ ︎︎︎